Inghitita de Amurg:Parte a VII-a

    Zilele treceau,Chad venea in fiecare zii sa ma vada,vorbea cu mine dar eu nu-l bagam in seama.Nu puteam sa nu ma invinovatesc de cele intamplate.Puteam sa nu intru in vorba cu el,dar degeaba.Stiu ca acest lucru era neevitabil.Pot spune ca,acum,mama s-a razbunat pe mine.Chad imi aducea in fiecare zii mancare,dar nu mancam,iar pentru a nu ma da de gol aruncam mancarea unei pisici care se urca mereu in copacul din fata geamului castelului.Stiam ca nu o sa dureze la infinit aceasta tacere,asa ca mi-am luat inima in dinti,iar la urmatoarea lui vizita,am indraznit sa-l salut:

  -Buna!Mersi ca ai grija de mine. i-am spus eu
  -Ai vorbit in sfarsit.Credeam ca vei fii suparata la infinit pe mine,pentru ca ti-am iesit in cale,iar iubitul tau a plecat.
 El nu stiam ca mama il omorase,nici nu trebuia sa stie.Inainte de ai mai spune ceva,bate la usa,un majordom.Figura lui imi era foarte cunoscuta.
  -Domnule,a sosit printesa de Cambridge. ii spuse el in timp ce se uita la mine cu o privere aspra.
  -Vin imediat,Vilhem.O sa vin mai pe seara,tu stai aici.
  Numele majordomului imi suna in cap.Stiam cine,el stia cine sunt,si ce sunt.Dupa plecarea lui Chad,el se apropie de mine si imi spune.
  -Diavole,cum mai ai tupeul sa iesi printre nemuritori?Nu puteai sa putrezesti in iad,dupa cele facute familiei Grai.
  -NU!Au vrut sa am omoare,eu doar m-am aparat.
  -Te-ai aparat?Cum poti minti cu atata nerusinare,diavole?Ei erau tineri,abia uniti in fata lui Dumnezeu,iar tu cati ani ai 100-200?De ce nu i-ai lasat sa traiasca? imi spunea cu atata ura incat,imi venea sa imi i-au campii,ceea ce facusem fusese in timpul unui moment de inconstienta.Acum regretam amarnic fiecare picatura de sange pe care o supsem atunci.
 -Stai linistit,regret amarnic ceea ce am facut,si crede-ma ca de nenumarate ori ,am incercat sa ma sinucid,dar nimic.Nu am curajul necesar pentru asa ceva.
  -Si acum de ce te-ai apropiat de Chad?Ca sa-l omori si pe el?
  -Nu!Stai linistit,peste cateva zile voi pleca.
  -Bine,dar sa stii un lucru,daca nu pleci am sa fiu nevoit sa le spun tuturor ce fel de diavol esti tu!
  Ma dureau amarnic faptele cometite,dar regretele erau in zadar.Oare o sa am curajul necesar sa plec de la castel,pentru a nu-mi fii descoperit secretul?