Partea a XIII-a

      Toate lucrurile ma enervau.Parca intrasem intr-o depresie,nu vorbeam cu nimeni,nici macar cu mine insami,lacrimile imi curgeau,ma gandeam la Chad.O fii crezut ca l-am abandonat.M-am gandit sa cobor,poate ceva imi mai distragea mintea.Cand am ajuns in salon,mama si tata,erau la masa.
      -Hai vino,nu vrei sa mananci sange albastru?si au inceput sa rada
      -Nu,tocmai zilele trecute am devenit vegetariana.si le-am arucat un zambet ironic
     Am plecat repede din salon,nu-i mai suportam,uneori ma miram cum puteam sa fiu fata lor.Sorele era demult cazut in orizont.Imi era dor de zilele petrecute cu Chad.Era multa liniste,dar la un moment dat mama mi-o strica:
      -Tu chiar te-ai indragost de el.Nu imi vine sa cred.Vrei sa mergi cu noi in Transilvania?Vom pleca maine la Apus.
      -NU!Asta era singurul lucru pe care puteai sa ma intrebi?Niciodata nu ai fost aproape de mine.Doar de sora mea.M-ati tratat cu indiferenta.Daca sunt fata voastra de ce ma tratati asa? ii spusesem eu cu lacrimi in ochi
      -Bine!Deja ascund de prea multe secole acest secret.
      -Ce secret? o intrebam eu speriata
      -Nu am vrut sa ma atasez de tine prea mult pentru ca,intr-o zii,un vrajitor de v-a omori.Si nu vroiam sa sufar dupa pierderea ta.
      -Si tu stii de existenta vrajiorilor?
      -Cum asa,stii despre ei?
      -Da,mama lui Chad este vrajitoare.
      -Cum!?Nu pot sa cred,credeam ca viata ta o sa dureze mai mult.
      -Dar chiar nu pot schimba profetia?
      -Ba da,doar daca iubirea ta si a lui Chad este adevarata.Desi ma indoiesc.
     Nu am mai vorbit,ea a plecat iar eu am ramas sa ascult melodia noptii.Daca iubirea lui Chad pentru mine nu este asa de puternica?Nu imi pasa de viata mea,dar,oare era posibil ca eu sa nu fiu mai mult decat o obsesie pentru Chad?