Inghitita de Amurg:Partea a XVI-a

       Intr-un fel regretam,pentru ca plecam,dar cand il priveam ce Chad,uitam de trecut si ma axam pe viitor.Asteptam cu sufletul la gura,sa vad ce se va intampla.Ajusesem repede pe uscat.Acolo,Vilhem s-a ocupat de tot.Stateam intr-o casa modesta,nu imi pasa,daca stateam sau nu intr-un castel,vroiam doar sa-l privesc pe el.Ma bucuram pentru ca Vilhem ne era alaturi.Imi facusem un obicei,ca la fiecare apus de soare sa merg pe munte,nu stiam de ce dar simteam nevoia sa fiu departe de toti.Chad mereu ma intreba ce am eu,ii spuneam ca sunt bine,ca nu am nimic.Aceea a fost ultima secunda in care am vorbit,pentru ca dupa a plecat,m-a lasat.Am plecat pe munte,acolo el ma astepta,cand l-am vazut l-am luat in brate si la sarutat.

       -Sa nu imi mai ascunzi nimic,tu esti totul pentru mine,deaceea vreau sa te intreb ceva:Vrei sa fii impreuna cu mine pe veci?
       -Da,de o mie de ori da.
      Atunci am simtit ca facusem alegerea corecta.
      -Chad stii ca daca vrem sa fim impreuna pentru tot deauna,trebuie sa te transform in vampir,nu?
      -Da stiu,deaceea as vrea ca in acest moment sa ma transformi.
      -Dar nu pot.
      Daca ma iubesti,fa-o.si se taiase cu cutitul.
     Nu am rezistat,vroiam sa fiu cu el pe veci,asa ca am facut-o.Simteam cum puterile imi cresc,trecuse mult timp decand nu mancasem sange uman.Dupa ce l-am secat de sange,l-am luat in brate si l-am dus acasa.
      -Margaret,de ce ma simt asa flamand?
      -Asa este normal,stai linistit,am fost mai devreme si am luat "mancare".
      -De care,de pisica,catel,sau cartita.
      -Cate un pic din toate.
       -Te iubesc!
       -Si eu!
      A fost minunat,in sfarsit simteam ca ma iubea.